De ceva vreme nu mai stiu daca lucrurile sunt bune sau rele. Daca ce mi se intampla e rau sau bine, daca drumul pe care l-am ales e cel corect. Si asta o simt in intamplarile marunte, dar si in deciziile mele mai importante. Legate de aproape orice: de viata, de job, de iubire sau distractie. Probabil ca e un moment bun, ar spune unii. Si cum eu tind sa am o rabdare foarte aproape de infinit, ma gandesc ca ar avea dreptate. Poate ca lucrurile bune vin mai tarziu. Insa, rabdarea mea va accepta doar ceea ce va fi pe bunul meu plac. Nu-mi place sa iau lucrurile asa cum sunt. Inseamna sa nu ai putere sau sa nu iti pese de ceea ce faci. Iei lucrurile asa cum sunt doar cand te complaci intr-o anume situatie sau, in caz exceptional, cand esti atat de obosit si ai sufletul atat de ranit incat nu mai poti face nimic altceva.
In rest, incerc sa imi inving propriile frici. Si stiu ca lucrurile pot fi mult mai bine. Dar nu daca le iei asa cum sunt, ci daca faci ceva inspre binele tau. Mai greu e cand vezi totul in nuante de gri…
Am impresia ca iar am scris in asa fel incat n-o sa inteleaga nimeni… nimic

interesul este un cerc in mijlocu carui ma aflu deplasandul de fiecarae data spre directia care busola simte magnetul

haose ,hip-hop,jazz,rock.si altele....

actiune.drama,horror

george bernanos-amintirile unui preot de tara

doua lucruri sunt infinite:universul si prostia omeneasca.de primul lucru nu sunt inca sigur.(A.Einstein)